O viata de caine....de lux

Badea Ion - Cititor de presa
     media: 5.00 din 5 voturi

Niste reporteri de la TVR merg intr-un sat pentru a face un reportaj, cum isi petrece ziua baciu` Ion. Il roaga sa povesteasca ce face in cursul zilei.
- Da pai, dimineata ma scol, si trag un pahar de palinca...
- Stai, bacie Ion. Nu va fi bine sa afla toata tara ca deja la prima ora bei. Spune, ca citesti ziarul...
- Na, atunce... dimineata ma scol, citesc ziarul. Dupa aia dau la porc sa mince, dupa care mai citesc inca` un ziar. Pina la prinz lucrez in atelier, in care timp citesc vreo doi-trei carti. La masa mai citesc vreo doua reviste, iar seara adun iosagul de pe cimp, dupa care urmeaza presa de seara. Dupa cina ma duc la biblioteca satului cu prietenii, iar la 10 cind inchide biblioteca merem cu toata trupa la Costel, ca el are tipografie


Dimanche a la campagne
     media: 5.00 din 4 voturi

Am fost la tzara, dar nu oricum, toata familia, mai ceva ca Basescu la munte.
Am plecat dimineatza, pe la 9 cu Benone cu o Dacia Break care scartzaia din toate osiile, ingheieturile si asa mai departe si in care era la fel de frig ca afara. Deja imi inchipuiam cum picam intr-o rapa in drum spre munte. M-am inghesuit pe bancheta din spate cu mama si fratemiu.
Dupa cam o ora de mers, evitat carutze, copii tampitzi (care nu stiu ce draqu faceau afara la ora aia si pe frigul asta) si oameni betzi rupti (cum draq s-au imbatat astia asa de repede?)
Am ajuns intr-un final, dupa cam 2 km de mers pe jos. M-am bagat direct in bucataria cu soba aprinsa sa ma dezcongelez.
L-am ajutat pe tata sa faca gratarul taind cateva lemne cu toporul, mai ceva ca drujbele Huskevana, nu gluma.
Pana la urma am ajuns sa fac gratarul doar eu.
L-am aprins in doar 2 minute, cu niste crengutze, coceni de porumb si cateva ziare, nu ca ala de revelion care s-a incapatzanat sa se aprinda kiar si cu benzina.
Intre timp am mai carat niste lemne la magazie si tata striga dupa mine .."Hai Paul, mai cu talent, misca-te mai cu talent"
Am mai intors pestele si am pazit gratarul sa nu fuga matza cu vreo bucata ca tot dadea tarcoale pe acolo.
Am devorat cu totzii in familie o saramura de peste la gratar, am mancat placinte cu branza imense facute de mamaia. Ma jur ca la toate astea mergea o bere de minune.
A fost ceva relaxant, exceptand frigul si alte chestii minore ca umplutul galetzilor cu apa la - 8 grade mai ales cand mai varsam apa si pe mine care inghetza aproape instant.
Cel mai fericit moment a fost cand a aparut Benone si a zis "Hai Niculae, ca nu stau toata ziua dupa tine"
Am trecut puntea care sta sa pice de 5-6 ani si nimeni nu a reparat-o sau nici macar n-a incercat. Ne-am urcat in deja celabra Dacia Break si am pornit la drum. Am ajuns parca mai repede, poate pentru ca am mai si adormit.
A fost relaxant ... si ...acu ma bag la somn ...ca aerul ala rece si tare si mai ales curat ... mi-a obosit neuronul.


Prin Galati
     media: 5.00 din 4 voturi

Grabit sa ajung pe faleza, sa apuc un apus linistitor... am pornit pe jos.. pe drumul pe care de obicei mergeam cu masina prietenul meu. Am gasit drumul pavat, de aici mai merg putin si trebuie sa gasesc aleea in spirala pavata cu piatra cubica.

Brusc ..totul in jur mi se parea atat de apasator. Parca exista o senzatie de greutate, ce persista in aer, se simtea, fizic. In jurul meu totul parea atat de ireal. Aveam senzatia certa ca ma aflu in cu totul alt timp.
Am gasit aleea in spirala si mi-am continuat drumul. Era prima oara cand mergeam pe aceste stradute pe jos si era prima oara cand aveam timpul sa le admir frumusetea, o frumusete data si de timpul care a trecut peste cladiri.
Balcoanele vechi, zgomotul si rasetele de copil ce se auzeau de la etaj, ascunse trecatorilor de perdelele de matase colorata, casele cu acoperis drept, agitatia, lumea care se mira de prezenta mea, toate detaliile m-au facut sa simt un fior ciudat.
La poarta unei case gri, 10-15 copilasi jucau lapte gros.
Erau asa fericiti, lipsiti de griji, incat jocul lor era pentru ei cel mai important lucru de pe paman. La coltul strazii, asezati pe bordura 7-8 oameni beau linistiti dintr-o sticluta de tuica. Ceva mai incolo pe un maidan altii mai mici bateau linistiti mingea. Casele aratau in mod ciudat, poate si pentru ca la noi in Buzau ele sunt altfel. Erau simple sau cu un etaj, fara acoperis, totul sus terminandu-se cu o terasa sau un acoperis plat care semana cu asa ceva. Totusi am mers linistit. Ma gandeam ca deja se inserase si nu trebuia sa atrag atentia. Intr-un loc asa de ciudat m-am gandit ca politia nici nu ajunge iar ce e drept, majoritatea eram mai creoli si aveau priviri de sarlatani, ghicitoare sau hoti din buzunare . Chiar ma distram spunindu-mi : Uite aici, timpul a incremenit!

Mi-am continuat drumul , si intr-un tarziu, am ajuns in Port. Adica cativa kilometri mai sus decat locul in care estimasem eu ca o sa ies. Si cu o intarziere de 3 ore. Ma miram, nu mi s-a parut sa fi pierdut chiar atat de mult timp.
Aproape uitasem asta, pina cand am povestit cuiva din oras. Acela a ramas mirat. Mi-a spos ca locuieste acolo de 26 de ani si nu a auzit niciodata de asa ceva. Chiar s-a oferit sa ma duca sa vedem acele locuri. Curios lucru, in mijlocul zilei...luind-o pe acelasi drum, am dat numai de blocuri, se minimarketuri, adica intr-un cuvant, de toate " binefacerile civilizatiei moderne. Straduta aceea nu am mai fost in stare sa o gasim. Straduta - fantoma, asa o denumisem noi. Oricat am incercat, nu am mai dat de ea. Pina intr-o zi de vara, cand ajunsesem prin zona, mergand aiurea cu prietenul meu Marius. Prieten care ma mai uimeste uneori cu vastele sale cunostinte, mai mult sau mai putin oculte. Asa ca am inceput sa ii povestesc si el deja radea.
-Ai auzit de Conjunctura protectiei cronologice? Nu imi dau seama care a fost logica, dar totusi eu cred ca tu ai calatorit in timp, mi-a soptit insotindu-si afirmatia cu un zimbet larg.
Am ras, si i-am spus ca poate asta ar fi singura explicatie a disparitiei subite a unei strazi intregi. M-a intrebat daca vreau sa fiu sigur? Am spus ca da, normal ca as vrea. M-a pus sa il duc pe acelasi drum, si sa fiu atent. Am ajuns pe straduta pavata, aleea in spirala si apoi...s-a intimplat. Blocurile dispareau unul dupa altul in ceata, iar locul lor era luat de casutele acelea simpatice si de calmul acelei stradute in o dupa-amiaza de vara. Din capatul strazii se auzea: "Sacagiul...a venit sacagiul...."
Nu am mai putut suporta si am tipat la Sica sa inceteze.
Blocurile apareau unul cate unul....


Dialog elevat
     media: 5.00 din 6 voturi

1 - Cine e Aurel Vlaicu? Ce a facut?
2 - Alea cu avionu
3 - Da ce e bulimia?
2 - Nu stiu
4 - Dar ai auzit de "Prada"
2 - Nu stiu
4 - Ai auzit ca se ia de poduri
2 - Bulimia la poduri?


Povestea sticlelor goale
     media: 5.00 din 1 vot





In "Padurea Vesela" a aparut brusc un chef de veselie. S-au adunat locuitorii, cu mic cu mare si au strans de multe sticle de vin. Unul dupa altul, au inceput sa cedeze. Primele au cedat marmotele, care au inceput sa se certe intre ele, apoi a cedat porcii, mistretii si intr-un final, in picoare au mai ramas numai cei 2 lupi batrani, deranjati rar de cate vre-un tanar aspirant la gradul de lup batran, care mai doreau si ei din licoarea lui Bahus.Si precum Sfinxul vegeaza muntii Bucegi, asa si cei 2 lupi vegheau la golirea sticlelor. Morala a fost rostita de cel mai lup dintre cei doi: " E bine asa cand pune toata lumea bani si bem doar noi". Si asa cei doi lupii si-au vazut de treaba si au devenit zmei pentru o noapte.


Botezu'
     media: 0.00 din 0 voturi

Azi a fost ziua in care tanarul cocosel a devenit cocos, primind botezul de la cei 3 cocosii mai mari din clan . Primul pas a fost sa fie imobilizat la pat. Cocoselul mototol a fugit sa il aduca pe "Marele Urs" dar a alunecat pe holul ud din pestera. In acest timp tanarul cocosel se zbatea pentru libertate stiind ca il asteapta ceva ceva crunt. Totul a devenit inutil cand a aparut si "Marele Urs". Imobilizat, el a inceput sa primeasca palme peste fund de i-au sarit fulgii si pana albul penelor a devenit un violet crund ce exprima durere si suferinta. Cocoselu' a devenit cocos, iar dupa aceasta .......nu i-a luat mult si ...si-a gasit prima gaina si s-au mutat amundoi in "Pestera".


Vanatorii
     media: 0.00 din 0 voturi

Mare chef, mare chef.... e ziua Iepurashului.
Mare bairam in "Satul Vesel" si totzi taranii s-au strans, cu mic cu mare, sa se distreze si sa onoreze cu prezenta.
De la intrarea in coliba, ii intampina Iepurashu si ii indeamna la distractie , muzica buna si bauturi alese. I-a mai deranjat de cateva ori Mistretzul, paznicul satului cerand si el cate ceva de baut. Dupa 7 zile si 7 nopti, in care vestea marelui chef a circulat ca vantul, la Satul Vesel a aparut Politia.
"Cine e sarbatoritul aici?"
Iepusarshu' cu o privire blanda si o voce inceata zice "Eu"
"L-ai cinstit pe Mistretz de doarme asa?" Fixand pe bietul Iepurash cu o privire rece si criminala"
Iepurashu' zice si mai incet "Nuuuuuuuu", repica care nu a fost suficienta, iar privirea Lupilor Politzisti a devenit si mai rea iar ultima replica a Iepurashului nu putea fi decat:
"Va rog nu omoratzi un biet iepurash"


Fulga si Milka
     media: 0.00 din 0 voturi

In lipsa de alt mijloc de transport...azi am mers pana la Sageata cu marea mea iubire : RATA.
Am ajuns la autogara si am vazut un buluc de lume ce se inghesuia la un autobuz vai de mama lui, bine ca mai stateau tablele pe el. Ne-am asezat la coada si am reusit sa patrundem. Rata s-a umplut pana la refuz, dupa care a mai stat 10 minute in care saracii calatori stateau ca biscuitii in pachet. Si ....brusc .....s-a miscat, am zis URAAAAAAAAA !!! in gand si am asteptat, eram sigur ca poate fi mai rau. Exceptand faptul ca in fiecare "statzie" cobora unu, urcau doi-trei. Punctul culminant a fost cand din boxele firave s-a auzit "Este ora 8. Radio Antena Satelor va invita la o noua discutie despre problemele taranilor" Timp de aproape 30 de minute am auzit cele mai interesante subiecte:
1. Am aflat ca pentru tineretul taurin se plateste un bonus de catre stat, respectiv 5 milioane ptr vaci, 6 milioane ptr bivolite si 7 milioane pentru taurasi la ingrasat (ce draqu sint taurasii la ingrasat?)
2. Am ascultat un apel telefonic din Bucuresti dupa cum zicea moderatorul emisiunii care a sunat asa " Buna ziua, sunt Costin din Timisoara , stiu ca subventiile vin greu, dar noi investim niste bani k sa crestem vaci si ce sa facem sa le crestem in cele mai bune conditiuni, ne imprumutam si noi la o banca sa avem cu ce sa luam mancare la vaci"
3. Ca Romania sta foarte slab la vaci pe cap de locuitor, dupa cum spunea tipu' de la Ministeru' Agriculturii "este o vaca si jumatate la un expluatant". Oare la boi stam mai bine?
4. Ca "Departamentul Cotelor de Lapte" hotaraste pretul la lapte si ca peste 35.000 de clienti au primit aparate de muls.
De odata din spate se auzi " Usa, Nea Gica" si aflu k am ajuns la Sageata .... si cobor fericit ca totusi cineva se ocupa si de vacile romanilor




   
 
Powered by www.ablog.ro
Termeni si Conditii de Utilizare