O viata de caine....de lux

Privind spre viitor!
     media: 5.00 din 4 voturi

Din umbra privesc spre viitor cu inima hoinara,
Calcand pe flori firave ce-abia prind sa rasara,
Pietrele tac in nopti senine ca ochii mortilor,
Inchid in urma mea zavoarele portilor,
Nu sunt ce vreau sa fiu dar sunt exact ce pot,
Gandul se-ntoarce la painea calda sau marul copt,
Amintiri din cioburi si trairi de vremuri duse,
Flori uscate in gradina fericirilor apuse,
Suflet incercat, durere si iubire clocotesc amestecate,
Precum fulgerul ce strabate norul sa alunge dorul,
Cu ochii dusi pe fundul paharului de ceai fierbinte,
Increzator in ziua biruintei am pipait abisul suferintei,
Sunt un om viu care a stiut sa ascunda sub pleoape mila,
Pentru cine stie ce copila fragila sau debila,
Iar pentru mine plangeau in cer si ingerii si sfintii,
Pentru viscolul inimii si tortura mintii,
Dar cand mortii sunt asa departe nu mai gandi la zile apuse,
Uita umbrele ramase, nu mai privi in urma la suflete duse,
Privesc spre viitor cu zambetul pe buze,
Pornind la drum cu puterea a zeci de obuze,
Incepe primul pas din drumul meu spre stele,
De azi calc pe cadavre sa ajung printre ele!


Sfert de secol - Privind spre viitor!
     media: 5.00 din 3 voturi

Privesc spre viitor cu ochii largi deschisi, in asteptarea unei stele cazatoare,
Legat in zale, fortat sa suport cum trec zilele lent, fara un strop de culoare, fara nici o raza de soare!
Ochii reci de gheata, sufletele calde ii ard, daca lasi afara sentimente, clar, devi slab!
Ganduri sparte de maluri inalte, intre stanci si soapte,e intuneric sau e noapte plina de ura?
Cati din voi mi-ati strans mana cu caldura? Cine cand s-a apropiat de mine n-a purtat armura?
Pierdut intr-o cascada de cuvinte fara inteles, merg incet, pe jos, in ploaie... ca n-am de ales,
Luptand sa trec peste probleme grele, sa trec de gratiile mintii mele cu succes.
Evit cat pot drumul drept, aleg o traiectorie pendulanta, intre liniste si debandada.
Privesc spre viitor cu ochii largi deschisi, incerc sa uit ca oamenii sunt cruzi, cu minciuni pe buze,
Cancer in vorbe, boli, febra si tuse, criminali morbizi ascunsi dupa temeri si scuze,
Pictati de un pictor sinistru in culori triste, rosu in privire insetati de succes, viata privita ca un pamflet
Perversiune si ignoranta, negru in cuget, cearcane mov sub ochii tristi si gri in suflet!
Vreau sa vad care au tupeu si care au doar curaj. Care sunt valeti, dame , regi si care’s asi?
Lucruri pe care in sufletul meu a trebuit sa le incui, macar pentru un moment as vrea sa le pot arata orcui
Multe intrebari trec repede. Care’s rezultatele? Care sunt regretele? Ce este nedreptatea?
Ziduri nu vezi aici, fiecare isi tine in el cetatea, doar zidul dintre noi ramane si acum te rog, alege-ti partea!
Cei slabi o sa ajunga pe esafod, cersind alinare divina, dar ingerii n-o sa mai vina,
Aripilile lor incarcate de rugina, roase de pacatele oamenilor, s-au rupt, mancate de rugina.


Sfert de secol - Umbra copilariei
     media: 5.00 din 4 voturi

Am pornit la drum pur precum lumina, un copil cu scantei in ochi ce nu stia ce inseamna vina,
Cautand iubirea si stima, dar nu stiam sa lovesc, asa ca viata m-a lovit prima,
Si mi-a picurat negru in esenta mea pentru ca ceilalti nu dadeau doi bani pe decenta mea,
Sarutul lui Iuda l-am simtit prea des pe fata, in viata asta scurta si subtire ca o ata.
Cunostintele au devenit straini, serpi cu venin, sterpi ca un desert prin de ciulini si spini,
Evident ca n'aveam inca o minte matura doar spirit infinit si talent pentru literatura,
Miuta si bere in fata blocului, scandaluri de natura sa te imprastie de la fata locului,
Sirene de militie si salvare urland in noapte, oameni hotarati sa treaca la fapte,
Gandeam ca viata-i lenta dar acum ma sperii cand incep sa sterg numere din agenda,
Mi-e dor de scoala, de lapte cu scortisoara, de fluturi in cerneala, baietii de la scara,
Frate mai tii minte, eram doi pici pitici, atat de fericiti, cresteam pe la bunici.
Ce vremuri mai erau: seri de diafilm, povesti in ritm sublime,
Dar vrei, nu vrei , cresti si uiti de robotei, de ponei, de pupaza din tei, de soldatei,
Si ajungi adult, mut, carunt care a crescut bantuind nostalgic in trecut, pierdut demult.
Vise analizate pe rand, ca-I diferenta mare intre cine as vrea sa fiu si cine sunt,
Nu mai cred in povesti, povestea e clara, daca nu sunt interese, drumurile se separa,
Drumurile par drepte dar sunt serpentine, oamenii par loiali dar sunt caini, serpi pe tine,
Zilele sunt negre, intunecate, soarele’n nori, sta mereu in spate straluceste uneori,
25 de ani, sfert de secol, satul de minciuni, n-astept decat un cer albastru, satul de minciuni,
Concepte moderne complete, intre atatia oameni falsi, atatea marionete,
Fortate sa acepte ca legile sunt incorecte, mi-am luat inima in dinti, am plecat fara regrete,
Multi mi-au jurat ca le sunt ca un frate, dar cati la greu au stat cu mine spate-n spate?
Simpli trecatori ce au modele in viata, ce vor sa fie altcineva in fiecare dimineata.
Cat despre mine, inteleg totul perfect, de-asta doar unora le strang mana cu respect!


Sfert de secol - Suflet de copil!
     media: 5.00 din 5 voturi

In viata regula a fost doar una: m-am intercut cu gluma, si-am castigat intodeauna,
Niciodata n-am avut idoli, m-asi fi simtit ridicol intr-un rol infim de discipol,
Mi-am dorit linistea, un armistitiu care sa aduca pacea, mi-am readus la viata ingerul,
Am uitat de ura si cat de greu se indura, am invatat sa urc munti, sa suport gerul,
In sfrarsit e vremea mea acum, o vreme buna, albastru senin precum e cerul,
Privind prin prisma celor 25 de ani, inca ma mai caut din priviri printre pustani,
Ar trebui sa fiu probabil mai responsabil, in cazul meu particular nu e prea valabil.
Sunt doar 1% din ce vreau si ce pot sa fiu dar inca sper la un paradis,
Permis de toti, promis de toti, visat de toti, dar de prea putin atins!
Analizand dintr-un unghi mort, privind spre viitor ca si cum viata ar fi un sport,
Nu pun stop ca repriza e departe de a se fi incheiat, mai am multe goluri de marcat.
Am trecut de greutati chiar daca uneori as vrea sa zic ca fara stres
Dar e exact invers, nu te-nvata nimeni sa treci peste hopuri,inveti din mers
N-am profesori,eu sunt profesor,daca vrei te meditez iau viata normal si uneori mi-o editez!
Gandind pervers dar zambind amabil, cunoscandu-ma mult prea capabil,
Sunt la fel, nu m-am potolit, ador amintirile cu voi in pat pe un cearceaf mototolit,
Ador amintirile cand se desfaceau sticle, cand se ciocneau pahare,
Muzica la maxim , distractie in toi, baietii erau veseli iar fetele naturale.
Arogante cu taranii in compartiment, ii luam la misto, ei o luau ca pe un compliment.
Merg iarna la munte, merg si la anu, daca n-am bani de schiuri ma dau cu celofanul.
Am iubit o fata si am tinut la unele, restul sunt retarde, nu mi-au inteles glume!
Gresind si facand belele, inca tintesc catre stele si o sa ajung printer ele!


Vremea schimbarii!
     media: 5.00 din 3 voturi

Am incercat mereu sa fiu unic sau daca nu macar diferit,
In orasele noastre fantomatice ce odata le-am iubit,
Orasele pusti in care sufletele se ascund de priviri
Nopti fara luna, pline de capcane si dezamagiri,
Picaturi cad, furtuni vin si trec ca multe iubiri,
Iar timpul trece prea repede, nopti albe ca niste lebede,
Viata-i plina de hopuri, fara suprafete netede,
S-au dus zilele cand veneam obosit de la munca,
Dar timpul e prea scurt, refuza sa-mi ajunga,
Si trebuie sa ma abtin de la gafe, sa fiu atent in spate,
Sa nu se adune prea multe decizii proaste,
Caci orele trec si inca ma uit in gol
La filmul meu, in care am cel mai trist rol,
Iar visele se prabusesc ca un castel de nisip,
Sa le refac nu pot in nici un chip,
Norii cad, cad pe mine si nu mai rezist,
Vantul bate, marea plange, super trist,
Pe campul de lupta pe care ma bat sa pot sa raman pe-o cale,
Sa cada zidurile de carton ce ma tin legat de vise murdare
Crezand ca iubim o data'n viata, o singura iubire,
Atunci de ce suferim la orice despartire?
De ce ne simtim mai nervosi, mai multe slabiciuni?
Mai singuri pe plaiuri, mai vulnerabili la minciuni?
Deci joaca sansa, castiga sau pierzi, prinde visele,
Clipele si hibele si vinde-le, luminile stinge-le, cauta liniste!


In asteptarea pasiunii!
     media: 5.00 din 4 voturi

Pasiune …
… oare ce inseamna?
… oare mai exista ?
Ma pun pe gandit pe tema asta si gandul imi zboara departe, multe idei imi vin in minte, idei ce se transforma in cuvinte.
Pasiunea exista cand mergem inainte pe drumuri cu sentimente ranite, inimi lovite, chiar daca nu mai suntem cei din’ainte.
Pasiunea exista cand trecem peste tot pentru ceva sfant, ca o tornado ce trece ravasind intregul pamant, bazandu-ne pe instinct, iubind un ideal sau un personaj distinct.
Pasiune este cand suntem gata sa murim pentru adevar si dreptate chiar daca ele nu exista in realitate, chiar daca trebuie sa mergem prea departe, sa lasam totul in spate fara sa ne gandim la pacate.
Pasiune era in ecoul vocii lui Iisus vorbind de dragoste discipolilor lui cu vorbe naturale, neinhibat in ganduri false sau artificiale, cu caldura ca raza de soare, clar ca luciul apei de mare.
Pasiunea e un semn de caracter, ca si bunul simt, prima oara o simti de la parinti, ca atunci cand intri-n groapa si cu pasiune astepti inverventia divina sa te scoata dar viata asta de fapt se-nvarte ca o roata si nu trebuie sa disperi daca atingi podeaua trimis de soarta caci doar cu multa pasiune nu lasi problemele sa te bata.
Pasiune? Cand singur pe teren minat joci fara echipa, cand castigi iubire si apoi faci risipa, cand inima iti tipa, cand prezentul relativ il traiesti clipa cu clipa.
Cand in sufletul tau e iarna doar pasiunea ii ofera hrana, ii vindeca o rana, e fenomenul straniu care aduce vara si face caldura sa rasara indiferent de vremea de afara facand durerea sa dispara.
Pasiune a fost cand am spus “Te iubesc” si credeam ca asa e bine iar apoi am luat decizii taind in carne vie, decizii ce dor si acum dar ranile nu ma afecteaza caci cel mai important pas e cel care urmeaza, pasul ce ne duce mai aproape de destin iar cu pasiune zambesc stiind ca o sa reusesc sa obtin ceea ce cautam de cand eram copil.
Pasiune va fi cand lucrurile o sa fie complicate in viata, cu nori pe cer de parca soarele nu mai are nici o speranta, cand totul pare un cosmar, un pahar plin de amar dar daca-l bem e cel mai dulce nectar dar pasional trebuie sa arunci toate mastile care le joci, sa-ti pui pe suflet copci, sa iti supui credinta la teste iar in final doar invingatorul zambeste.
Pasiune e cand scri veruri de placere, cand pui suflet in ele, amestec de metale grele si praf de stele, cand scri despre sange, rabdare si sudoare in ceea mai pasionala scrisoare, traind stari psihice schimbatoare.
Pasiunea se naste, creste si se stinge, lasand cenusa si jar, in asteptarea unei noi scantei!


Eroii - specie pe cale de disparitie!
     media: 5.00 din 5 voturi

Cand auzim termenul de erou gandul ne zboara la o persoana care se distinge prin vitejie sau prin calitati morale inalte.
Citind prin istoria noastra ne putem lauda ca am avut mereu parte de eroi, exact in situatiile cand a fost nevoie de ei.
Caracterele puternice se vad in momentele dificile iar noi romanii se pare ca nu suntem scutiti de ele.
In ultimul timp n-am mai auzit nici un mare fapt de eroism, atentia fiind ocupata cu tot mai multi raufacatori si infractori dar acest lucru nu ma dezarmeaza stiind ca totul se bazeza pe notiunea de echilibru, conform In si Yang, asta insemnand ca ...acolo undeva.... eroii asteapta sa iasa la suprafata exact atunci cand o sa avem nevoie de ei. Poate eroii doar asteapta sa fie chemati sau inca considera ca nu e cazul sa apara. Daca traiam in Gotham City era totul simplu, aprindeam farul pe cerul intunecat si asteptam spre rezolvarea problemelor. Ca o ultima speranta a poporului inca regasim Biserica dar parca si aceasta si-a pierdut din stralucire. Fete cucernice si inalti clerici acuzati de numeroase scandaluri si astfel speranta noastra in oameni care trebuiau sa ne calauzesca pe o cale mai buna scade considerabil. Armata? Doar un instrument in mana ce detin puterea. De politicieni prefer sa nu aduc vorba pentru ca am pus primele ganduri incercand sa gasesc eroi nu sa vorbesc de marionete, oameni de carton sau caractere slabe.
Oare mai exista eroi? Eu cred ca da.... pentru ca fara eroi suntem doar oameni simpli lipsiti de idealuri.
Eroul apare din intamplare, fiind doar omul potrivit la locul potrivit .
In fiecare dintre noi asteapta un erou latent in asteptarea testului. Tine doar de noi sa fim eroi sau oameni comuni. Putem sa asistam la catastrofe fara sa miscam un deget dar sa nu uitam ca avem rezervate cele mai calde locuri din Infern celor ce in momente cruciale n-am schitat nici un semn.



Amuzament Galatean
     media: 3.00 din 2 voturi

Dialog intre doua babe:
- De cate ori ai cazut iarna asta
- De trei ori!
- Hahaha...eu doar odata!

Povestirea unui tanar de etnie roma la agentia de pariuri:
- Si m-a chemat tacsu lu' a mea la o discutie face2face si m-a intrebat daca am bulit-o pe fisa...si i-am zis ca nu, ca m-am abtinut ca am vrut sa vorbesc cu el inainte, sa ii zic ca sunt baiat serios si el m-a intrebat "Ori esti homosexual?"

Intamplare pe langa Facultatea de Educatie Fizica si Sport:
Merg asa pe langa cladirea facultatii si aud un zgomot dubios de deasupra. Cu coada ochiului vad afisul cu "Atentie cad turturi" si am apucat sa pun mainile in cap pana sa ma trezesc cu 2 bucati serioase de gheata primite cadou de sarbatori ... multumesc Mos Craciun... dar ti-am zis ca ma pot lipsi de cadoul tau, mi-a ajuns cel de la Mos Nicolae!

La sesul giratoriu de pana in complex dau sa traversez dupa cum traversez eu mereu pe acolo....adica pe scurtatura... dar nu m-au lasat aia de la Politia Rutiera care stateau in masina aia parcata langa locul pe unde am vrut sa traversez, care m-au claxonat si mi-au facut semn sa traversez regulamentar


2011 ... destinatie finala!
     media: 5.00 din 4 voturi

A trecut si 2010 ...an bun, roditor, s-au facut prune din belsug, porumbul galben si sanatos, cateva inundatii pe ici pe colo , o taiere generala de 25% din salariu pentru toti bugetarii, nea Traian si-a mai asigurat un mandat, nationala Romaniei s-a facut iar de ras in timp ce la mondial am urmarit echipe precum Honduras, Coreea de Nord sau Algeria.
Pregatirile pentru trecerea in noul an m-a convins din nou sa nu ma bazez pe cei care ii consider prieteni, mai degraba te bazezi pe un strain de pe strada, cat despre aceasta trecere dintre ani ma bucur ca am petrecut-o cu putini oameni ... dar de valoare inestimabila, cativa care nici nu stiam ca exista cu cateva zile in urma. Locul? Locul nici macar nu conteaza pentru ca omul sfinteste locul.
Schimbari mari au avut loc pe scara valorilor sociale, unele persoane dragi mie au devenit cunostinte sau chiar straini, unii prieteni au devenit hahalere, niste straini au devenit amici, cei putini prieteni adevarati si-au consolidat pozitia si nu imi place sa citez pe altii dar fratii sunt tot frati cand tovarasii sunt pa ....
Trecand peste evenimentele festive am ajuns la capitolul planuri .... ce sa zic ... anul asta imi doresc sa aplic cu succes singurul meu principiu care a mai ramas in picioare: CAND NU POTI FI UNIC ... MACAR FII DIFERIT.
Ca planuri secundare ... hmmm ... mici chestii medicale gen dinti, extensii, operatii dar si sa imi indrept comportamentul, raspunzand persoanelor cu acelasi tratament, gen ochi pentru ochi si dinte pentru dinte asa ca atentie .... zeii mei cer sacrificii umane.
Nu in ultimul rand o sa ma ambitionez sa nu mai imprumut prietenii cu bani, pentru ca la urma urmei ...s-a dovedit ca n-am prieteni ci doar cunostinte, asta abia dupa ce o sa imi recuperez imprumuturile aflate deja pe rol (si tu baiatu' ala la care ma gandesc acuma... sa iti dea Dumnezeu noroc dupa cum ti-ai achitat tu datoriile la timp)
Ce sa zic .... prefer sa imi fie dor de voi decat sila .... asa ca sper sa ne vedem cat mai rar. Un an nou fericit la toti si multe "succesuri"!
P.S. Bucurati-va anul asta ca in 2012 urmeaza Apocalipsa ... O varianta remasterizata la scara globala dupa Sodoma si Gomora ... si daca Dumnezeu a innecat Pamantul ... a doua oara o sa-l arda si de data asta se pare ca nici Noe n-are solutie!


Black-out!
     media: 4.00 din 4 voturi

Vineri, 17 decembrie 2010, ora 6.45. Acasa
Alarma suna, acelasi Ryan Star - Brand New Day!. Ma trezesc morocanos si obosit dar totusi pregatit pentru o zi de vineri la scoala, incurajat de apropierea vacantei si a sarbatorilor de iarna!
Am mancat plictisit si m-am dus sa ma imbrac. Am luat jeansii din cuier, am tras primul picior si ma pregateam sa-l trag pe al doilea cand stand asa in echilibru in piciorul drept s-a gandit rotula sa faca o schema si poc-poc stanga-dreapta a sarit de la locul ei si de la 1 metru si 90 am realizat o cadere de mondiale finalizata cu o lovitura zdravana cu ceafa pe gresie, nu inainte sa testez duritatea usii cu fata. Durerea genunchiului se poate compara cu o lovitura de maceta prinsa din plin, atat de crunta incat nu aveam puterea sa vorbesc. Mama pe faza m-a ridicat si m-a asezat pe canapea, a adus o crema minune sa ma dea la genunchi. Dupa principiul dinozaurilor din Jurasic .... stimulul durerii si socul loviturii la cap s-au procesat mai greu dar s-au procesat. Am simtit un gol in stomac. M-am trezit in palme si udat cu apa, totul era negru in jur. Cand am inceput sa vad .... o zarasec pe vecina de sub mine....care a urcat sus speriata dupa ce a auzit doua busituri puternice ..a realizat ca a cazut un om ...doar nu au cazut meteoritii. Mi s-a povestit ca am lesinat si am cazut de pe canapea direct in cap. Durere ingrozitoare de ceafa, intepaturi in gat, o durere apasatoare in frunte.
Vineri 17 decembrie 2010, ora 10.00, Spitalul Judetean Buzau
M-am dus la spital ca sa aud o parere de specialist. Imediat m-au dus la urgente, m-au instalat comod intr-un pat, perfuzie, aparate conectate ca in Doctor House, din alea cu bip, injectii, medicamente, analize, radiografii, ortoped inclusiv o tura in tomograf.
Comotie cerebrala, cateva contuzii, mult bulan, lovituri pe ambele parti foarte aproape de tample.
Concluzia: Guler ortopedic pentru 7 zile, control peste 3 zile... si multe ganduri bune


<< Sari inapoi Sari la pagina urmatoare >>


   
 
Powered by www.ablog.ro
Termeni si Conditii de Utilizare